Data aparitiei: 21.06.2012
Procedurile ce vor guverna procesele civile

Începând cu data de 1 septembrie 2012, justiţia va experimenta un nou sistem procedural în fața instanţelor de judecată. Un sistem reformator şi inovator, care, cel puţin la nivel teoretic, are un potenţial extraordinar în sensul corectării unor deficienţe ce au funcţionat până acum. Din păcate, până la momentul în care realmente va începe să funcţioneze, având în vedere că în prima fază cele două coduri de procedură civilă vor funcţiona în paralel, vom avea în faţă o perioadă tranzitorie de natură a încărca şi mai mult timpul şi spaţiul şi aşa redus al instanţelor de judecată.

Avocat Mihaela Bădescu


Dacă până la 1 septembrie 2012 modul în care se derulează procesele sub imperiului actualului Cod de Procedură Civilă se caracterizează prin incertitudine, imprevizibilitate, potenţial de interpretare a normelor procedurale şi de utilizare în scopul lărgirii timpilor de soluţionare a dosarelor de către partea interesată, dacă actualul sistem a dat naştere dictonului conform căruia „în România e bine să fii debitor”, noile reguli procedurale îşi propun, şi sperăm că va şi reuşi, să înlăture o serie de necunoscute în cadrul procesului civil.

Introducerea unei acţiuni în pretenţii, indiferent de calea procedurală aleasă – drept comun, Ordonanţa de plată, Somaţie de plată- urmează conform actualei proceduri în curs, pe cât de simplu, pe atât de impredictibil: acţiunea se depune la registratura instanţei competente de către reclamant, personal sau prin mandatar, iar judecătorul de serviciu sau persoana desemnată a primi aceste cereri, privind acţiunea, îi dă un număr de dosar, urmând ca prin intermediul computerului să fie repartizat aleatoriu la un complet şi să primească un termen de judecată.

Acest termen de judecată poate fi de o săptămână sau de un an. E adevărat, în cazurile în care acţiunile sunt prevăzute ca fiind urgente, se pot face cereri de preschimbare de termen, de obicei admise. Atât OUG 119/2007 privind Ordonanţa de plată, cât şi OG 5/2001 privind Somaţia de plată, sunt proceduri ce se judecă cu celeritate, doar că există, aşa cum am mai arătat, alte condiţii de admisibilitate care îngreunează utilizarea lor.

După depunerea acţiunii, aceasta se comunica debitorului-pârât, care, cu minim 5 zile înainte de primul termen de judecată are obligaţia de a depune întâmpinare, ceea ce se şi întâmplă în practică. Dacă nu cumva se solicită termen pentru lipsa de apărare, sau dacă administratorul, care e şi asociat unic al persoanei juridice, nu şi-a rupt piciorul şi a stat 3 luni, conform unor acte medicale emise de medicul de familie, în ghips,  sau dacă nu cumva termenul aleatoriu a fost de o săptămână şi procedura de citare, care trebuie să fie cu minim 5 zile înainte, nu e legală și chiar dacă s-a trecut de momentul întâmpinării, administrării de probe şi tuturor celorlalte incidente procedurale, se ajunge la faza judecăţii efective, când, dacă ai ghinionul de a fi la judecătorie şi vrei să te judeci-adică să finalizezi dosarul pentru ca instanţa să rămână în pronunţare şi să emită o solutie- trebuie să aştepţi să-ţi vină rândul, conform numărului de ordine de pe lista dosarelor de la acea instanţă. Din practică, acest lucru poate însemna să-ţi bei cafeaua de dimineaţă în camera avocaţilor, prânzul la automatul de sandwich-uri din hol, şi poate o cină frugală, şi de care nu-ţi mai arde, la birou.

Noul Cod de Procedură Civilă

Noul Cod de Procedură Civilă reglementează o procedură de natură a simplifica anumite aspecte: la momentul depunerii acţiunii principale, reclamantul (creditorul) va obţine un număr de dosar, ce va fi distribuit aleatoriu unui complet de judecată. Completul de judecată va verifica dacă acţiunea îndeplineşte toate condiţiile procedurale, şi dacă nu le îndeplineşte înştiinţează reclamantul să le acopere în termen de 10 zile de la data comunicării lor, sub sancţiunea anulării cererii. Când sunt îndeplinite toate cerinţele legale, cererea este comunicată pârâtului, care în 25 de zile de la primire trebuie să depună întâmpinare. Întâmpinarea se comunică reclamantului, care are la dispoziţie 10 zile să facă răspuns la întâmpinare, însă, în paralel, instanţa dispune stabilirea termenului de judecată, ce nu poate fi mai mare de 60 de zile. Până la primul termen fixat, instanţa poate dispune citarea pârâtului la interogatoriu sau alte măsuri pentru administrarea probelor, aşa cum reies din acţiune şi întâmpinare, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului, cum ar fi măsuri asiguratorii, aspecte care vor avea ca efect mult scurtarea proceselor.

O noutate absolută o reprezintă regula conform căreia în faţa primei instanţe cercetarea procesului se desfăşoară în Camera de Consiliu, dacă legea nu prevede altfel. Pe actualul Cod de Procedură Civilă, şedinţele trebuiau să fie prin excelenţă publice, cu excepţia cazului în care era vorba de anumite acţiuni prevăzute a fi judecate în Camera de Consiliu, pentru a se evita publicitatea acestora, şi eventuala prejudiciere a pârâtului (de exemplu, acţiunile în anularea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor, era prevăzută a se judeca în Camera de Consiliu, aşa cum ordonanţele preşedinţiale, sau poprirea asiguratorie sunt prevăzute a se judeca în Camera de Consiliu). Actualmente, judecata în Camera de Consiliu, în prezenţa doar a părţilor şi a celor aflaţi în legătură cu dosarul respectiv, a devenit regulă. Abia când judecătorul se socoteşte lămurit declară cercetarea procesului încheiată şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică.

O altă noutate este aceea că listele dosarelor aflate în şedinţă într-o zi la un anumite complet, trebuie să cuprindă şi intervalul orar în care se preconizează a fi discutate, iar dosarele în care sunt prezenţi avocaţi sau consilieri juridici, au prioritate. Este o prevedere care va salva mult timp pierdut pe holurile tribunalelor şi care personal mi se pare foarte binevenită.

Conform noului Cod de Procedură Civilă, amânarea judecăţii pentru lipsa de apărare va putea fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei. Evident însă, că lipsa de apărare îşi va pierde din utilizarea dată până la acest moment. Acest lucru se va întâmpla şi datorită faptului că la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. Prin urmare, părţile vor putea cere termen pentru lipsa de apărare doar în situaţii justificate şi neprevăzute.

Un ultim aspect demn de a fi menţionat este regimul probei cu înscrisuri între profesionişti. Noul Cod de Procedură Civilă impune reguli speciale pentru aceste categorii de raporturi juridice, reformulate şi adaptate noilor circumstanţe ale desfăşurării activităţilor comerciale, diferite de prevederile fostului Cod Comercial. Astfel înscrisurilor sub semnătură privată întocmite de profesionişti nu li se aplică regimul aplicabil acestora în cazul litigiilor dintre neprofesionişti, care cunosc nişte restricţii. Codul prevede în foma ce va intra în vigoare în septembrie că, înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obişnuit în exerciţiul activităţii unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepţia cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăşi dovedirea actului juridic. De asemenea se stabileşte că înscrisul sub semnătură privată întocmit în exerciţiul activităţii unei întreprinderi este prezumat a fi fost făcut la data consemnată în cuprinsul său, caz în care data înscrisului sub semnătură privată poate fi combătută cu orice mijloc de probă, iar dacă nu are dată se poate stabili prin orice mijloc de probă.

Acestea sunt pe scurt noile proceduri ce vor guverna procesele civile începute după data de 1 septembrie 2012. Cum se vor implementa în practică, vom vedea la sfârşitul acestei veri.



AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Finante & Afaceri