Criza economica mondiala s-a tradus in Romania intr-o exceptionala circumstanta de evidentiere a tuturor disfunctionalitatilor fundamentale a doua sisteme principale: economic si juridic. In perioadele in care cresterea economica, artificiala sau nu, a dus la sporirea nivelului de trai al romanilor, toate masurile Guvernului au fost acceptate sau chiar aplaudate, indiferent de corectitudinea/incorectitudinea, echitatea/inechitatea sau constitutionalitatea/neconstitutionalitatea lor! ßi nici interventia Curtii Constitutionale in problematici de interes economic-national nu si-a facut simtita prezenta! Pentru simplul motiv ca nu a existat interesul unei astfel de interventii!
Avocat Mihaela Badescu
Clasa politica continua si in al 12-lea ceas sa se lupte pentru puteri efemere, in conditiile in care tara, realmente, se scufunda! In incercarea disperata de a reduce deficitul bugetar, masurile adoptate de Guvern nu fac altceva decat sa adanceasca faliile create de lipsa de logica fiscala, de lipsa de viziune si de incompetenta celor delegati a ne scoate dintr-o zona, atat de periculoasa, incat uneori ma bucur ca, trecand neinteleasa, macar nu creeaza panica pe care o astfel de situatie ar trebui in mod normal sa o creeze!
Pe acest context se pliaza ultima decizie a Curtii Constitutionale, care decapiteaza prima masura de bun-simt adoptata de Guvern in ultima vreme! A nu intelege cineva ca dorinta mea cea mare era aceea de a lasa bugetarii si pensionarii cu venituri mai mici! Din contra! Tot ce mi-as dori la acest moment pentru Romania ar fi ca puterea de cumparare a tuturor romanilor sa creasca, deoarece a face rotitele sa se invarta ar fi singura sansa de a iesi din cercul vicios in care s-a intrat. Culmea, reducerea salariilor si a pensiilor, secondate de un set de alte masuri, ar fi avut ca efect imbunatatirea nivelului de trai, si asta nu e doar o afirmatie nesustinuta! Ar trebui gandite, pe termen mediu si lung, nu numai pe termen scurt, efectele masurilor actualmente adoptate sub lupa si pe baza recomandarilor FMI: cresterea TVA-ului la 24% va duce la cresteri ale tuturor produselor nu cu 5 procente, ci cu 5% calculati pentru fiecare element adaugat in drumul spre punctul de vanzare final! Ceea ce inseamna ca acele sume de bani netaiate din pensii nu vor ajuta la nimic in ceea ce priveste puterea de cumparare.
TVA majorat, consum diminuat!
Marirea TVA-ului va duce la franarea si mai mare a consumului si, urmarind efectele pe flux, se va constata imposibilitatea de dezvoltare a oricaror aspecte din plan economic! Exact efectul invers l-ar fi avut scaderea… pensiilor, a salariilor, dar si a cotei unice si a TVA-ului, prin acelasi set de masuri! Scaderea TVA-ului ar fi dus, logic, la o scadere a costurilor inclusiv pe flux, care, secondata de scaderea si a cotei unice, ar fi determinat preturi mai mici si un consum mai mare. Nu elaborez previziuni legate de extinderea investitiilor straine in contextul relaxarii fiscale, s-a comentat mult acest subiect, desi, vazand ca nu e nicio masura in acest sens, concluzionez ca nu e destul! Nu comentez nici cu privire la cresterea productiei, determinata de cresterea consumului si a cererii, de creearea de noi locuri de munca, ci doar de faptul ca initiindu-se premisele unei piete care sa iasa din amortire, crearea de valoare adaugata ar duce la mult mai multe incasari la bugetul de stat, decat marirea unor taxe care nu vor determina altceva decat o stagnare si mai mare a mecanismelor de piata! ßi acesta nu va fi singurul efect. Conformarea la plata obligatiilor fiscale creste pe masura ce cotele taxelor scad, prin urmare, cresterea taxei pe valoarea adaugata nu va duce la incasari mai mari la buget!
Reducerea neconditionata a pensiilor, aplicata ca o masura "salvatoare" a bugetului de stat, este o masura nepopulista, prin urmare, decizia de adoptare/neadoptare are un profund caracter politic! Masura, astfel definita, a fost dezbatuta strict din acest punct de vedere. Nimic din ceea ce ar fi putut insemna efect economic sau caracter fiscal nu a fost luat in calcul. Nici la momentul cand Guvernul a propus masura, nici la momentul cand exceptia de neconstitutionalitate a masurii a ajuns la CCR!
Modelul european vs modelul american
Nu as fi prima si nu as fi singura care as vota pentru o schimbare in sistemul de cenzurare a conformarii constitutionale a legilor! La acest moment, controlul constitutionalitatii legilor este realizat, asa cum toata lumea stie, de Curtea Constitutionala, autoritate specializata, reglementata de art. 145 si urm. din Constitutie si de Legea 47/1992 republicata.
In sistemele judiciare existente de-a lungul timpului s-au evidentiat doua modele definite de autoritate care sa cenzureze constitutionalitatea legislativa: modelul american, instituit printr-un precedent la inceputul secolului IXX si, care presupune infaptuirea controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor, adica prin intermediul instantelor de judecata, si modelul european, care presupune realizarea acestui control prin intermediul unui tribunal constitutional sau curte constitutionala. Ambele modele functioneaza, ambele modele au acelasi scop: corelarea legislatiei interne cu prevederile constitutiei! Doar ca modelul romanesc, copie a celui european, are, in mod cert, mari carente si disfunctionalitati!
Desfiintarea Curtii Constitutionale!?
Exista deja un curent criticist la adresa Curtii Constitutionale, un curent care propaga si sustine chiar ideea de desfiintare a acestei autoritati!
Este cert faptul ca un control al constitutionalitatii legislative trebuie sa existe, si poate ca realizarea acestuia prin intermediul chiar al Curtii Constitutionale ar putea fi un sistem viabil, insa numai in anumite conditii. S-a sustinut ca desfiintarea CCR se impune datorita caracterului politic al acestei institutii, a faptului ca "judecatorii" reprezinta interesele partidelor aflate la putere, nefiind astfel nici independenti, nici inamovibili si nu au nici calificarea/experienta necesara in a fi judecatori; s-a mai sustinut, de asemenea, ca deciziile acestei curti, bune sau nu, sunt irevocabile, nefiind supuse niciunei cai de atac! Toate acestea reprezinta argumente la care achiesez, dar care nu cred ca sunt suficiente in sustinerea desfiintarii CCR, pentru simplul motiv ca, mergand pe o argumentare limitata la persoanele care intra in componenta Curtii si a modalitatii in care acestia sunt alesi, as ajunge la concluzia ca ar fi suficiente modificari aduse cu privire la aceste aspecte!
Modelul american, acela prin care controlul constitutionalitatii se realizeaza jurisdictional, a functionat si in Romania in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, ICCJ fiind cea care avea la acel moment, in exclusivitate, competentele actuale ale CCR.
Insertia CCR cu privire la o dispozitie de natura pur economica, pe o motivatie ce nu are niciun suport legal, aplicata unei masuri destinate marii mase, si adoptarea solutiei contrare cu privire la o categorie privilegiata, pe o motivatie de asemenea nesustinuta, pare a fi argumentul forte, in sensul ca ceva trebuie schimbat!!! A trece competenta specifica de la CCR la ICCJ, ar fi intr-adevar un mare pas inainte: neconstitutionalitatea ar fi in sfarsit apreciata de judecatori adevarati, independenti, cu experienta mare in aceasta meserie, conectati la toate realitatile juridice, care sa nu fie numiti de parlament, partide, presedinte, care sa nu reprezinte interesele exprese si de moment ale unei anumite clase politice. Insa, concentrarea tuturor prerogativelor in competenta exclusiva a ICCJ ar putea duce la alte blocaje, de aceeasi natura cu cele identificate in cazul CCR. Dupa opinia mea, ar trebui aplicat modelul american prin extinderea competentei de judecare a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de parti cu privire la legi si ordonante in cadrul dosarelor de judecata (e vorba de competenta prevazuta actualmente de art. 11 al. 1 lit. d din Legea 47/1992), de catre oricare dintre instantele judecatoresti (o identificare a tribunalelor federale cu instantele inferioare in grad), aceasta exceptie urmand a fi tratata ca oricare alta exceptie de fond, urmand ca ICCJ sa aiba competenta exclusiva cu privire la celelalte competente actuale ale CCR. In aceasta modalitate, exceptia de neconstitutionalitate nu ar mai fi nici instrument strategic de prelungire a unui dosar, iar aprecierea temeiniciei acesteia s-ar face de catre judecatori de profesie. Tot in aceasta modalitate, hotararile instantelor ar fi supuse cailor de atac, putandu-se prevedea o eventuala competenta speciala a ICCJ in judecarea recursurilor formulate impotriva hotararilor care dau dezlegare acestor exceptii. Este adevarat, modelul american prezinta ca principal dezavantaj instabilitatea juridica pe care ar conferi-o admiterea unor exceptii de neconstitutionalitate, care ar avea efect doar intre parti, spre deosebire de opozabilitatea erga omnes a deciziilor actualmente pronuntate de CCR. Cred insa ca acest aspect ar putea fi rezolvat prin obligativitatea cenzurarii hotararilor de admitere in ultima instanta de ICCJ, urmand ca doar aceste hotarari sa aiba ca efect opozabilitatea extinsa si absoluta.
Varianta "modelului combinat"
Exista insa si varianta adoptarii unui model combinat, in sensul pastrarii competentelor CCR, cu exceptia competentei prevazute actualmente de art. 11 al. 1 lit. d din Legea 47/1992, care ar putea fi data in competenta instantelor judecatoresti, urmand ca orice hotarare de admitere a unei exceptii de neconstitutionalitate sa fie ratificata de CCR, in vederea opozabilitatii si aplicabilitatii general obligatorii.
De asemenea, in orice situatie s-ar impune ca judecatorii constitutionali sa fie alesi, dar pe baza unor criterii similare criteriilor impuse candidatilor la posturilor de judecatori la ICCJ, astfel ca cei care vor ocupa scaunele CCR-ului sa fie de profesie judecatori, si nu doar absolventi ai unei facultati de drept!
Probabil ca identificarea unei solutii complete, corecte si perfect adaptate situatiei actuale din Romania va cere mult mai mult decat cateva randuri de analiza, este cert insa faptul ca cei investiti la acest moment sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor in Romania nu indeplinesc criteriile de compententa, probitate si expertiza profesionala in acest sens, insusi sistemul fiind cel care deformeaza si deturneaza calitatile profesionale ale unora dintre cei numiti in aceste functii. Nici modificarea, in oricare sens, a sistemului de control constitutional nu va fi ceva simplu de realizat, va presupune modificarea insasi a constitutiei, fie ca vorbim de o schimbare a sistemului, fie ca vorbim de o modificare partiala de competenta sau numai de schimbarea criteriilor de alegere a judecatorilor constitutionali, doar ca, in opinia mea, va fi o tranzitie pe care, in mod obligatoriu, va trebui sa o parcurgem!
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
Sursa: Finante si Afaceri, Nr. 53